WikiPortallus: Cluj-Napoca.html

Acest articol se referă la municipiul Cluj-Napoca. Pentru alte sensuri vedeţi Cluj (dezambiguizare).

Text românesc „Tiperit en Klus en Anul Domnului 1703”, pe foaia de titlu a Catehismului tradus de G. Buitul

Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul Castrum Clus, folosit pentru întâia oară în secolul al XII-lea pentru a desemna cetatea oraşului medieval din acest loc. Toponimul Clus are semnificaţia de „închis” în latină şi se referă la dealurile care înconjoară oraşul. O altă ipoteză acceptată este aceea a provenienţei numelui topic din germanul Klaus sau din cuvântul Klause (însemnând «trecătoare între munţi» sau din clusa «stăvilar, baraj»).

Alte denumiri frecvente ale oraşului sunt cea maghiară şi cea germană, Kolozsvár şi, respectiv, Klausenburg. Klausenburg a fost una dintre cele şapte cetăţi medievale săseşti ale Transilvaniei (în germană Siebenbürgen, cu sensul de Şapte Cetăţi). Primul nume românesc al oraşului a fost Cluş, scris uneori şi Klus. Denumirea de Cluj s-a încetăţenit mai ales după ce oraşul a devenit parte a Regatului României în 1918. În 1974, numele a fost schimbat în Cluj-Napoca, Napoca fiind prima denumire a aşezării, folosită în epoca romană.

modifică Nume

În limba română, denumirea municipiului este Cluj-Napoca (până în 1974, Cluj). Alte denumiri sunt în maghiară Kolozsvár, germană Klausenburg, latină Claudiopolis, Napoca, Castrum Clus, cehă Kluž, slovacă Kluž, poloneză Kluż, esperanto Kluĵo.

modifică Istorie

Pentru detalii, vezi articolul Istoria Clujuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Prima atestare documentară a unei aşezări pe teritoriul de astăzi al Clujului a fost făcută de geograful grec Claudius Ptolemeu, care a menţionat aici una dintre cele mai însemnate localităţi din Dacia, cu numele Napuca. Cea dintâi atestare a Napocii romane datează din perioada imediat următoare războaielor de cucerire a Daciei, din anii 107-108, şi constă dintr-o bornă militară, descoperită la Aiton, rezultată de la construcţia unui drum strategic imperial. Fondată pe malul drept al râului Samus, Napoca era la început un simplu vicus. Ea devine aşezare urbană (civitas) în timpul împăratului Hadrian, în anul 124 d.Hr., sub numele de Municipium Aelium Hadrianum Napoca, atestat în inscripţii. Ajunsă capitală a provinciei, Napoca este ridicată apoi la rangul de colonia, fiind denumită Colonia Aurelia Napoca, privilegiu acordat de Marcus Aurelius sau de Commodus. Oraşul se bucura de ius Italicum, care prevedea diferite facilităţi fiscale pentru cetăţenii săi. Există numeroase dovezi arheologice ale continuităţii romane la Napoca.^[4] După retragerea administraţiei romane din Dacia, în anul 271 d.Hr., viaţa urbană odinioară înfloritoare avea să înceteze. În epoca medievală, Clujul a fost atestat documentar pentru prima dată în anul 1167, sub denumirea Castrum Clus.

„Clavdiopolis, Coloswar vulgo Clavsenbvrg, Transiluaniæ ciuitas primaria“. Gravură ^[5] a Clujului medieval de Georg Houfnagel (1617)

Mari grupuri de colonişti saşi s-au aşezat în cetatea Clujului în timpul regelui Ştefan al V-lea al Ungariei, după decimarea populaţiei oraşului în timpul atacurilor tătare. Cetatea Regală Castrum Clus a dobândit o organizare urbană până în secolul al XV-lea. Împăratul romano-german Sigismund de Luxemburg, devenit totodată rege al Ungariei, a acordat în anul 1405 Clujului dreptul de oraş liber. Treptat, Clujul a devenit un centru pentru producţia şi schimbul de mărfuri. Aproximativ 5 000 de oameni se îndeletniceau cu agricultura, munca în atelier, dar şi cu distracţiile specifice oraşului. Pe atunci populaţia era formată din saşi secui şi, în mică măsură, din români.

Rolul meseriaşilor în muncile oraşului a crescut, dezvoltându-se mai multe bresle meşteşugăreşti. De acest lucru s-a îngrijit şi Matei Corvin, rege al Ungariei între 1458 şi 1495, născut aici. El a acordat o serie de 41 de privilegii localităţii sale natale, apărând-o în conflictele cu aşezările din jur. În privinţa populaţiei, a decis să acorde unor iobagi dreptul de a se stabili în oraş.

Cetatea Clujului şi-a câştigat până în secolul al XV-lea recunoaşterea europeană. Arhitectura specifică europeană, stilul gotic târziu se regăseau în Biserica Romano-Catolică „Sfântul Mihail”, dar şi în multe case particulare. Oamenii avuţi studiau la şcoli renumite ale Vestului. Din cauza nivelului de trai ridicat, clujenii nu au participat la răscoala lui Gheorghe Doja din 1514. Dezvoltarea comercianţilor şi a meşteşugarilor a implicat îngrădirea nobilimii şi a clerului. Un cărturar sas, născut la Sibiu, Gáspár Heltai, a contribuit nu numai la formarea culturii, prin cărţile pe care le-a tipărit, dar şi la modernizarea oraşului, care avea să întreţină o tipografie, o baie publică, o fabrică de hârtie şi una de bere. Dinastia Báthory a contribuit şi ea la creşterea economică şi demografică, aducând cetatea la un rang la care putea fi comparată doar cu Braşovul.

Baba Novac, un important ostaş al lui Mihai Viteazul, a fost judecat şi ars de viu în oraş. Întemeietorul primei uniri a românilor, Mihai Vodă, a cinat pentru ultima dată la Cluj, după care a fost ucis din ordinul generalului Basta la 3 km sud de Turda.

Gabriel Bethlen, principe al Transilvaniei, a devenit protector al oraşului şi a ajutat la desăvârşirea acestuia ca o cetate importantă. După cucerirea Ungariei de către otomani şi transformarea acesteia în paşalâc, Transilvania a devenit principat autonom sub suzeranitate otomană. La sfârşitul secolului al XVII-lea, însă, intră sub dominaţie austriacă. După un acord silit semnat de Mihail Apafi, cetatea Clujului a fost nevoită să găzduiască trupele ducelui de Lorena, asigurându-le un serviciu de 100 000 de florini. Cu toate acestea, ostaşii au şi jefuit oraşul şi au cerut sume suplimentare de la contribuabili.

Actuala stradă Iuliu Maniu. Construcţia a demarat în secolul al XIX-lea, cu o arhitectură simetrică de o parte şi de alta, caracteristică marilor oraşe europene, după moda urbanistică haussmanniană

Cu o populaţie 10 660 de locuitori, cetatea se transformă în capitala Transilvaniei, lucru care duce la modernizarea acesteia, dar şi la sporirea numărului locuitorilor români. Importantele mişcări revoluţionare de la 1848 cuprind şi Clujul. Deşi un important centru revoluţionar, avea un statut contradictoriu, datorită nobilimii. Doctrina a cuprins tineretul de la facultăţi, academii şi gimnazii, care s-au ocupat de popularizarea acesteia. Oraşul va adăposti tratativele dintre Nicolae Bălcescu şi Cezar Bolliac pentru unirea revoluţiei române cu cea maghiară. Înfrângerea revoluţiei ungare a dus la instaurarea regimului absolutist. Capitala a fost mutată la Sibiu, pentru a exista o influenţă austriacă mai mare asupra autorităţilor. Mai târziu, Clujul a devenit unul dintre cele şase districte militare transilvănene, administrând un teritoriu de 400 000 de locuitori. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, a fost construită clădirea centrală a Universităţii „Francisc Iosif” din Cluj. La începutul secolului XX au fost construite sau reconstruite majoritatea clădirilor din centru. În această perioadă a fost ridicată clădirea Liceului Unitarian, Opera Română, Palatul de Justiţie, primăria, Palatul de Finanţe etc.

În urma Ausgleich-ul (compromis) prin care a fost constituită Austro-Ungaria în 1867, Clujul şi Transilvania au fost reintegrate în Regatul Ungariei. În această perioadă, oraşul era al doilea ca mărime din regat, după Budapesta, şi reşedinţa comitatului Cluj.

Clujul avea o populaţie de 16.763 locuitori evrei în 1941. După ocuparea Transilvaniei de către guvernul horthyst, în 1944, evreii au fost duşi în mai multe ghetouri (inclusiv Ghetoul Iris din Cluj), unde au stat în condiţii inumane, lipsiţi de orice facilităţi. Lichidarea ghetoului a fost efectuată prin 6 deportări la Auschwitz în perioada mai-iunie 1944. În ciuda sancţiunilor dure instituite de administraţia Horthy, mulţi evrei au reuşit să scape, trecând graniţa spre România, cu ajutorul ţăranilor din satele învecinate ^[6]. De aici au reuşit să părăsească Europa prin portul Constanţa. Alţi evrei originari din ţări europene au fost ajutaţi să se salveze şi să părăsească Europa de către un grup antinazist româno-evreiesc, sprijinit de politicieni din Cluj şi Bucureşti. Liderul acestei reţele a fost, în perioada 1943-1944, scriitorul Raoul Şorban, căruia i s-a decernat ulterior titlul Drept între popoare pentru eforturile sale.

După 1945, Clujul a intrat în perioada guvernării comuniste, până în decembrie 1989. În 1974, autorităţile comuniste schimbă numele oraşului în Cluj-Napoca. După revoluţie, timp de 12 ani, primar a fost politicianul naţionalist Gheorghe Funar, cunoscut printr-o serie de proiecte publice controversate. În iunie 2004, Gheorghe Funar a pierdut alegerile locale în favoarea lui Emil Boc (Partidul Democrat), care a detensionat în parte relaţiile interetnice între comunităţile clujene.

În 1994 şi 2000, Cluj-Napoca a găzduit Olimpiada Central-Europeană de Informatică (CEOI). Astfel România a devenit nu doar prima ţară care a găzduit această competiţie, ci şi prima care a găzduit-o pentru a doua oară.

modifică Stemă

Pentru detalii, vezi articolul Stema Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Începând cu anul 1999, Primăria Cluj-Napoca foloseşte o nouă stemă în actele oficiale. În urma unui concurs desfăşurat în 1995 sub auspiciile primarului clujean de atunci, Gheorghe Funar, a fost aleasă o nouă stemă ca simbol al oraşului, realizată de o elevă de liceu. Vechea stemă, cu trei bastioane şi cu zidul de cetate, este cu totul diferită de cea nouă, ale cărei simboluri sunt lupul dacic, Monumentul Memorandiştilor (de pe Bd. Eroilor) şi o minervă. Legea spune că elaborarea stemei se face cu respectarea strictă a normelor ştiinţei şi artei heraldice şi a tradiţiilor româneşti în domeniu, pe baza metodologiei stabilite de Comisia Naţională de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române (CNHGS). Stema introdusă de administraţia Funar nu a fost aprobată de Comsia zonală de heraldică (în consecinţă nici de CNHGS), astfel că „folosirea ei constituie o încălcare a legilor în vigoare”^[7]

modifică Geografie

Pentru detalii, vezi articolul Geografia Clujuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, având o suprafaţă de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre Munţii Apuseni, Podişul Someşan şi Câmpia Transilvaniei, oraşul este plasat la intersecţia paralelei 46° 46’ N cu meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile râurilor Someşul Mic şi Nadăş şi, prin anumite prelungiri, pe văile secundare ale Popeştiului, Chintăului, Borhanciului şi Popii. Spre sud-est, ocupă spaţiul terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părţi de dealuri şi coline cu înălţimi între 500 şi 825 metri. La sud oraşul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea oraşului, se întinde Câmpia Someşană, iar la nordul oraşului se află dealurile Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m) ş.a. Odinioară în afara oraşului, acum în interior însă, se află dealul Calvaria şi dealul Cetăţuia.

Prin municipiul Cluj-Napoca trec râurile Someşul Mic şi Nadăş, precum şi câteva pâraie: Pârâul Ţiganilor, Canalul Morilor, Pârâul Popeşti, Pârâul Nădăşel, Pârâul Chintenilor, Pârâul Becaş, Pârâul Murătorii.

Zona din jurul oraşului este în mare parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot fi găsite plante rare cum ar fi păpucul doamnei, stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii. În pădurile din jurul oraşului (cum ar fi Pădurea Făget sau Pădurea Hoia) trăieşte o faună diversificată cu specii precum porcul mistreţ, bursucul, vulpea, iepurii, veveriţele. În rezervaţia Fânaţele Clujului trăiesc exemplare de viperă de fânaţă, o specie destul de rară. O floră foarte bogată se găseşte şi în interiorul oraşului la Grădina Botanică, loc în care şi-au găsit adăpostul şi unele specii de animale.

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influenţată de vecinătatea Munţilor Apuseni, iar toamna şi iarna resimte şi influenţele atlantice de la vest. Trecerea de la iarnă la vară se face, de obicei, la sfârşitul lunii aprilie, iar cea de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt lipsite de viscole. Temperatura medie anuală din aer este de cca 8,2 °C, iar media precipitaţiilor anuale atinge 663 mm.

modifică Demografie

Populaţia oraşului a oscilat în ultimii ani în jurul cifrei de 300 000 de locuitori (la recensământul din 2002: 318 027, în scădere). Conform ultimului comunicat al Institutului Naţional de Statistică, oraşul avea la data de 1 ianuarie 2008 o populaţie de 309 300 locuitori, fiind al treilea ca populaţie din România,^[2] după Bucureşti şi Timişoara. Proiectul zonei metropolitane ar urma să sporească potenţialul demografic al municipiului cu încă aproape 30 000 de locuitori (recensământ 2002: 28 267).

Populaţia municipiului număra la 18 martie 2002 317 953 locuitori^[9] (43,1% din populaţia judeţului şi 65% din populaţia urbană) faţă de 328 602 locuitori în anul 1992, în scădere cu 3,2%. Această scădere a populaţiei se explică prin emigraţia unui număr semnificativ de cetăţeni ai oraşului spre ţările occidentale şi totodată printr-o rată a natalităţii scăzută.

modifică Populaţia istorică

Cluj-Napoca s-a dezvoltat d.p.d.v. demografic mai ales în secolul XX, în decurs de 100 de ani crescând de peste 5 ori ca număr de locuitori. Creşterea demografică din cea de a doua jumătate a secolului XX se datorează în mare parte aşezării în localitate a populaţiei din mediile rurale adiacente. De-a lungul timpului, populaţia localităţii a evoluat astfel:

modifică Structura pe etnii

În Cluj-Napoca, majoritatea populaţiei este de etnie română (79,46%), existând totodată o importantă minoritate maghiară (18,86%). Pe lângă români şi maghiari, în oraş locuiesc şi comunităţi ţigăneşti (0,96%), germane (0,22%) şi ebraice (0,07%).

modifică Comunitatea maghiară

În Cluj-Napoca trăiesc aproximativ 60 000 de maghiari. După Târgu Mureş, în oraşul Cluj se regăseşte cea mai mare comunitate maghiară urbană din România, cu o viaţă culturală şi academică intensă. Din acest punct de vedere, Clujul este centrul comunităţii maghiare din România. În oraş funcţionează Opera Maghiară de Stat din Cluj şi Teatrul Maghiar de Stat din Cluj. Tot aici învaţă şi studiază peste zece mii de studenţi de etnie maghiară, precum şi câteva mii de elevi, unii proveniţi din judeţele învecinate (diaspora internă), în care instituţiile şcolare maghiare fie nu sunt dezvoltate, fie nu sunt atât de prestigioase. Presa de limbă maghiară este bine reprezentată în Cluj (vezi Presa în Cluj-Napoca). Postul Radio Cluj transmite zilnic cinci ore de program în limba maghiară. În Cluj se regăsesc cele mai mari instituţii maghiare de cercetare din Transilvania: Societatea Muzeului Ardelean (EME), EMT, Societatea Bolyai etc. În Cluj îşi are sediul Episcopia Reformată a Ardealului, Episcopia Unitariană şi Episcopia Lutherană Sinodo-Prezbiteriană.

modifică Administraţie şi politică

Pentru detalii, vezi articolul Politica în Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Împărţirea administrativă a Clujului

Pentru detalii, vezi articolul Listă de cartiere din Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cluj-Napoca este împărţit în peste 15 cartiere, unele dintre ele având şi propria primărie de cartier. Ele sunt dispuse circular, în jurul centrului. Acesta din urmă dispune de o arhitectură îmbinată cu măiestrie, în stilurile gotic şi baroc. Planurile primăriei din Cluj-Napoca includ dezvoltarea de primării de cartier în majoritatea cartierelor clujene.

modifică Zona metropolitană

Pentru detalii, vezi articolul Zona metropolitană Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Primăria

Pentru detalii, vezi articolul Lista primarilor Clujuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

modifică Consiliul Local

modifică Prefectura şi Consiliul Judeţean

Conducerea celor două instituţii a fost desemnată în urma alegerilor locale şi generale din 2004:

modifică Relaţii externe

modifică Reprezentanţe diplomatice

Până la centralizarea administrativă instaurată în anul 1948 odată cu preluarea puterii de către PCR, au funcţionat la Cluj consulate generale ale Franţei, Cehoslovaciei, Canadei ş.a. Ultima reprezentanţă diplomatică străină închisă în timpul regimului comunist a fost Consulatul General al Republicii Ungare, desfiinţat în anul 1988 în contextul răcirii relaţiilor româno-maghiare. Consulatul a fost redeschis în anul 1997, conform prevederilor Tratatului de la Timişoara.

modifică Economie

Pentru detalii, vezi articolul Economia Clujuluivezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din România. În economia municipiului activitatea dominantă este industria prelucrătoare. La sfârşitul anului 2000, în municipiu activau 23 843 de firme cu capital privat, 56 cu capital de stat, 31 regii autonome şi filiale ale acestora şi 115 societăţi cu capital mixt. Nivelul investiţiilor străine în Cluj-Napoca se cifrau la aceeaşi dată la 156,06 milioane dolari capital străin subscris, însă, ţinând seama şi de patrimoniul firmelor, active, fond de comerţ, capital rulant şi valoarea afacerii, acesta se ridică la circa 450 de milioane de dolari americani. Principalii investitori străini în municipiu provin din Ungaria, Luxemburg, Italia şi Statele Unite.

Sectorul serviciilor financiare şi cel IT sunt reprezentative la nivel local. În 2005, Cluj-Napoca a înregistrat două importante tranzacţii în domeniul IT, prin achiziţionarea societăţii Astral de către UPC Europa şi a societăţii Sistec de către grupul RTC. Anul 2005 a însemnat totodată dezvoltarea reţelei şi diversificarea serviciilor grupului financiar Banca Transilvania, care a deschis 100 de unităţi, ajungând pe locul patru în ţară după numărul de unităţi. Pe lângă acestea, Cluj-Napoca a dat naştere şi altor companii româneşti importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice), Jolidon (lenjerie), Napolact (lactate), Ursus (bere) şi altele. Societăţile comerciale îşi desfăşoară deopotrivă activitatea şi în alte ramuri ale industriei, printre care cea alimentară, a construcţiilor de maşini, chimică, prelucrarea lemnului, sticlărie, textile, fainaţă, domeniile construcţiilor ş.a. Totodată, printre companiile multinaţionale străine care şi-au deschis reprezentanţa în România la Cluj-Napoca se numără Nokia, Perfetti Van Melle, Puma, ECCO, MOL, Aegon, Carion, MBI, Bechtel, Ranbaxy.

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8110 de gospodării ale populaţiei.

Potrivit unui clasament efectuat de revista Capital în prima parte a anului 2006, Cluj-Napoca este cel mai scump oraş din România. Rezultatele nu au fost tocmai surprinzătoare: preţurile au explodat după fenomenul Caritas şi au rămas la un nivel ridicat, fiind încurajate de investitorii străini, dar şi de numărul mare de studenţi (Clujul găzduieşte cea mai mare universitate din România). Bucureştiul nu a fost inclus în acest top, însă conform relatărilor portalului Hotnews.ro, aplicând acelaşi algoritm, capitala ar obţine un punctaj inferior Clujului.^[17] Totodată, în topul celor mai bogaţi trei sute de români, realizat de revista Capital, se află 19 oameni de afaceri clujeni. Clujul este primul judeţ după Bucureşti în ceea ce priveşte numărul de oameni bogaţi din România.^[18]

modifică Transport

Pentru detalii, vezi articolul Transportul în Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Municipiul are acces direct la magistralele feroviare şi rutiere care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele oraşe ale ţări şi centrele regionale, atât pentru călători cât şi pentru marfă.

Cluj-Napoca este traversat de drumul european E 60 (Bucureşti - Oradea - Budapesta - Viena). Totuşi, lipsa legăturilor rutiere cu Coridorul 4 European (Arad - Deva - Alba Iulia - Târgu-Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa) împiedică intrarea oraşului în circuitul european. De asemenea, lipsa interconectării rapide cu partea de est (în special nord-est) a ţării (Coridorul 9 European) privează Clujul de legăturile necesare cu aria sa de influenţă economică. Abundenţa fluxului de tranzit şi transport de marfă, coroborată cu lipsa unei şosele de centură adecvate, augumentează traficul intern, perturbând circulaţia în municipiu şi ridicând gradul de poluare.

Pe plan feroviar, municipiul are conexiuni feroviare directe cu toate oraşele principalele din România, întreţinute de compania naţională de transport feroviar de călători, CFR. Concomitent, există şi două trenuri internaţionale, pe ruta Cluj-Napoca - Budapesta (Corona şi Ady Endre). Gara Centrală asigură transportul feroviar spre Bucureşti şi multe alte oraşe principale româneşti, prin linii Intercity şi Săgeata Albastră. Se poate menţiona că în anul 2007 prin gara oraşului au trecut 8 milioane pasageri. Oraşul dispune şi de două gări secundare, Gara Mică Cluj-Napoca (situată în imediata apropiere a Gării Centrale) şi Cluj-Napoca Est.

Clujul este deservit de un aeroport internaţional, Someşeni, amplasat în partea estică a oraşului, între strada Traian Vuia şi albia râului Someşul Mic (la 6 km distanţă de centrul oraşului). Aeroportul asigură anual un trafic de aproximativ 250 000 de pasageri, din care două treimi pe cursele internaţionale.

Municipiul este străbătut de 662 km de străzi, din care 443 km sunt echipaţi cu facilităţi moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din reţeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz, troleibuz şi tramvai (v. situl regiei de transport în comun). Sistemul de taximetrie se dovedeşte a fi de asemenea foarte performant.

În 2004 au început lucrările la o nouă autostradă, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În zona municipiului, autostrada se plasează pe traseul Mihai Viteazu - Ciurila - Petreşti, urmând să se racordeze la DN1 în localitatea Gilău, la 15 km vest de Cluj-Napoca. În 2005, lucrările la Autostrada Transilvania au fost sistate din lipsă de finanţare din partea Guvernului, însă au fost reluate începând cu aprilie 2006 odată cu resemnarea contractului între Guvernul României şi compania americană Bechtel. În perioada imediat următoare, se prevede realizarea unei centuri ocolitoare a oraşului, cu rolurile de a decongestiona traficul din centrul oraşului şi a preîntâmpina accidentele care au loc pe Calea Turzii. Anual, pe Calea Turzii, o arteră în pantă care traversează dealul Feleacului, se produce un număr foarte mare de accidente soldate cu morţi şi răniţi, în special pe tronsonul cunoscut sub numele de „Curba Morţii”.

În anul 2007 Bulevardul 21 Decembrie a fost prevăzut cu prima bandă specială pentru biciclete.

modifică Cultură

Pentru detalii, vezi articolul Cultura în Cluj-Napocavezi articolele [[{{{2}}}]] şi [[{{{3}}}]]vezi articolele [[{{{4}}}]], [[{{{5}}}]] şi [[{{{6}}}]]vezi articolele [[{{{7}}}]], [[{{{8}}}]], [[{{{9}}}]] şi [[{{{10}}}]].

Centru marcant de cultură, Cluj-Napoca găzduieşte o serie de instituţii şi centre culturale şi educaţionale.

Câteva case de editură îşi au sediul la Cluj-Napoca, printre care Dacia, Casa Cărţii de Ştiinţă, Limes, Biblioteca Apostrof, Eikon, Idea, Grinta, Presa Universitară Clujeană, Echinox, Paralela 45 (filiala), Studia, Clusium, Napoca Star, Renaşterea, Sapientia, Kriterion, Argonaut etc.

Municipiul Cluj-Napoca găzduieşte şi o serie de instituţii culturale străine:

Primele semne ale cinematografiei au apărut la Cluj la începutul secolului XX. În 1913 regizorul Jenő Janovics, pionier al cinematografiei şi director al Teatrului din Cluj, a început colaborarea cu casa pariziană de filme Pathé şi a turnat în oraş mai multe filme printre care Murgul şarg (în orig. Sárga csikó) şi Din grozăviile lumii.

Pe 3 iunie 2006, municipiul a fost gazda celui mai important eveniment muzical al anului în România, gala decernării premiilor MTV România.

Cluj-Napoca.html

Cuprins

modifică Etimologie